O scrisoare pentru tata

O scrisoare pentru tata

Până nu de mult, strigăm „tată” și cineva îmi răspundea imediat. Spun până nu de mult, nu pentru că nu aș știi câte zile au trecut, ci pentru că mă sperie cât de grăbit este timpul. „La fizionomie toată ești…

România, te iubim. Tu oare ne mai iubești?

Ce oameni faini și primitori, ce bătrâni blânzi, ce părinți harnici, ce prunci visători și înzestrați, ce neam cu dragoste de Dumnezeu, ce țară binecuvântată. Și-n toate acestea, ce doruri stau ascunse în ea și peste granițe, ce tăceri se-așează…