O scrisoare pentru tata

Până nu de mult, strigăm „tată” și cineva îmi răspundea imediat. Spun până nu de mult, nu pentru că nu aș știi câte zile au trecut, ci pentru că mă sperie cât de grăbit este timpul. „La fizionomie toată ești…
Până nu de mult, strigăm „tată” și cineva îmi răspundea imediat. Spun până nu de mult, nu pentru că nu aș știi câte zile au trecut, ci pentru că mă sperie cât de grăbit este timpul. „La fizionomie toată ești…
În capătul satului, într-o casă din lemn cu un antreu și două cămăruțe, locuiește domnu’ Nelu. Îl știm cu greu după alt nume, fiindcă toată lumea așa îl strigă de când lumea și pământul. Nu s-a născut în Larga, nu…
Am pornit spre casa lui badea Teofil fără să știu prea bine unde stătea. De fapt, nu știam aproape deloc, nu am fost niciodată pe valea lui. M-am gândit că dacă sunt hotărâtă să vorbesc cu el nu ar trebui…
Ce iarnă aveau satele de altădată, ce sărbători tratate cu sfințenie, ce tradiții și obiceiuri…Încă din luna lui Brumar, ulițele satului meu se pierdeau sub zăpada de un alb strălucitor, pe câmp zăreai urmele săniilor ce aduceau hrana vitelor de-acasă,…